Un an a mai trecut...2011. În urma lui am lăsat realizări unice pe România...Începând de la "timelapse-urile" ce au fost realizate în 8 locaţii deosebite din Staţiunea turistică de interes naţional Târgu-Ocna, locaţii ce au fost supuse la vot şi alese de câtre voi, până la realizarea unor clipuri cu obiceiurile noastre din cadrul Sărbătorilor de iarnă, articole despre evenimentele din staţiune...etc.... Aştept încă zăpada pentru a realiza şi fotografierea peisajelor nocturne superbe pe care le avem şi dorind totodată să realizez şi nişte peisaje 360 grade din anumite locaţii din staţiune...Sper să apară şi zăpada până nu se strâng ornamentele de sărbători....dacă nu voi reuşi, o voi realiza sper... anul acesta în decembrie având zăpadă...

Staţiunea Târgu-Ocna găzduieşte, ca în fiecare an, tradiţionalele obiceiuri locale din cadrul Sărbătorilor de iarnă, desfăşurate pe data de 31 decembrie a fiecărui an. Anul acesta am avut parte de un spectacol excepţional dat de către cetele de pe Vâlcele, de carele cu boi  din Tiseşti care au fost împodobite excepţional, de zeci de cete de urşi, cete de capre, mascaţi, etc... Ca de obicei, începând cu ora 5.00 toată staţiunea a fost trezită de tandemul deosebit al biciurilor care te fac să te reîntorci la copilărie, indiferent de vârsta pe care o ai. Să te facă să retrăieşti momente unice din copilăria ta, să-ţi reamintească momentul când mergeai şi tu cu uratul, când te îmbătai după ce ai vizitat doar un cartier de blocuri, când trăgeai cu tunul plin de carbit, când urai cu buhaiul, ungându-ţi mâinile cu borş de casă pentru a hurui coada de cal a buhaiului...Amintiri...amintiri....

Dacă ar fi să exprim în cuvinte experienţa de a vedea cum, sub ochii tăi, se schimbă, se transfigurează un peisaj de-a lungul timpului, aceste cuvinte ar fi, cu siguranţă, insuficiente ....Acum, după un an în care am fotografiat cele 8 peisaje aproape în fiecare zi, văzându-le, tind să cred că ori suntem orbi, ori nu vedem frumuseţea, esenţa vieţii, ori avem prea multă ură, durere în noi, încât trecem nepăsători peste tot ceea ce ne înconjoară şi uităm să mai iubim firescul....Natura poate oferi relaxare, odihnă mentală, uitare, cel puţin pentru o clipă, în faţa cotidianului, iertare, observând cum EA este în stare să se transpună - să moară, să reînvie ...Ţine doar de noi să învăţăm să o vedem, să îi înţelegem culorile-simbol şi să trăim fiecare moment ca şi când ar fi unic...Vă las şi pe voi să vă daţi seama încă o dată, că toţi suntem trecători prin viaţă....ţine doar de noi să preţuim fiecare moment...şi să trăim clipa...Vizionare plăcută...