Când iarna se aşterne, liniştea cuprinde staţiunea care parcă aşteaptă să se reverse tumultul sărbătorilor de iarnă. Cetele de flăcăi, de copii îşi pregătesc din vreme costumele, învaţă colindele, pluguşorul şi textele jocurilor cu măşti. Până seara târziu se aud ropotele tobelor, se fac repetiţii, se probează costume şi măşti, se repetă jocurile.
Cam în toate zonele româneşti, în ultima zi a anului se umblă cu pluguşorul, iar în dimineaţa Anului Nou cu semănatul, străvechi obiceiuri agrare care la români se legau de începutul unei noi perioade de vegetaţie.
Cel mai mare spectacol popular, la care iau parte toţi, cu mic cu mare, începe în ajunul Anului Nou. De dimineaţă, pornesc copiii cu pluguşorul, mai târziu pleacă cei mai mari, cu buhaiul şi gârbacele. În oraşele de pe valea Trotuşului, câţiva bărbaţi în vârstă sau chiar tinerii care doresc propagarea obiceiurilor locale, înjugă boii la un plug adevărat, împodobit cu un brăduţ şi cu batiste înflorate făcute din hârtie şi pornesc pe la casele gospodarilor pentru a le ura belşug şi sănătate, nu înainte de a participa la parada din centrul staţiunii Târgu-Ocna.
Cel mai mare spectacol popular, la care iau parte toţi, cu mic cu mare, începe în ajunul Anului Nou. De dimineaţă, pornesc copiii cu pluguşorul, mai târziu pleacă cei mai mari, cu buhaiul şi gârbacele. În oraşele de pe valea Trotuşului, câţiva bărbaţi în vârstă sau chiar tinerii care doresc propagarea obiceiurilor locale, înjugă boii la un plug adevărat, împodobit cu un brăduţ şi cu batiste înflorate făcute din hârtie şi pornesc pe la casele gospodarilor pentru a le ura belşug şi sănătate, nu înainte de a participa la parada din centrul staţiunii Târgu-Ocna.
Dar cele mai spectaculoase obiceiuri au rămas jocurile cu măşti. Cel mai interesant şi plin de inedit este jocul ursului. La originea acestui obicei stă, se pare, fapte reale adică ursarii ce colindau satele cu urşii care îi călcau pe cei ce sufereau de şale.
Jocul urşilor din Dărmăneşti, Asău, Dofteana şi din staţiunea Târgu-Ocna a evoluat de la un simplu obicei, la un spectacol de mari proporţii. În ropotele asurzitoare ale tobelor, mai mulţi urşi, ţinuţi în lanţuri de către ursari, joacă într-un ritm frenetic. De menţionat este faptul că masca/costumul este format dintr-o blană întreagă de urs, împodobită cu ţinte ,curele şi canafi mari roşii.
Jocul caprei, al cerbului (doar în câteva zone) şi spectacolele de teatru folcloric cu temetică haiducească dau un aer special, chiar magic, ultimei zile din an. Prezenţa liricii obiceiurilor are ca motiv realitatea că, în Moldova, elementele dramatice dispun de o circulaţie mai intensă decât în celelalte părţi ale ţării, după cum mai pronunţată este aici şi latura satirică.
Expresie vie a vieţii spirituale a maselor populare din judeţul Bacău obiceiurile de iarnă certifică bogăţia manifestărilor prilejuite de diverşi termeni calendaristici, adânca vibraţie psihică a poporului în împrejurări aparte, precum şi frumuseţea artistică a unor versuri cu adânci rezonanţe etice
Staţiunea Târgu-Ocna are în repertoriul său momente unice pe care dorim să le vizualizaţi şi să le trăiţi din plin, vizitându-ne.
Fotografii şi peisaje din Staţiunea Târgu-Ocna. 
Recomandări pentru creaţie. 
Sfaturi şi recomandări în arhitectură 
Pasiunea mâinii 
Idei şi soluţii în grafica 3D 
Pentru pasionaţii de frumos 
Ultimele tendinţe ale modei. 
Noutăţi sportive. 
Comentarii
RSS pentru acest articol.