Până la Grigore Ghica (1849-1856), condamnaţii la muncă silnică trăiau în fundul ocnei la Târgu-Ocna. În 1851, acest domnitor al Moldovei face o vizită în Târgu-Ocna şi, cuprins de milă faţă de soarta osândiţilor, prin Opisul domnesc nr.46 din 3 iulie 1851, pune la dispoziţie clădirea unui modern castel pentru ,,arestaţii ocnelor” care să aibă în componenţă o manufactură şi un paraclis cu hramul Sfântul Grigore Teologul.

Pe la sfârşitul veacului al XVIII-lea, armenii alcătuiau o puternică şi numeroasă comunitate de negustori în Târgu-Ocna, fiind aşezaţi compact în cartierul Văleni, pe malul drept al pârâului Vâlcica. Pe la 1766-1767, pastorul ungur Peter Zold face referiri la armenii din Târgu-Ocna şi Târgu Trotuş "molipsiţi de ereziile lui Eutiches".

Biserica de lemn Sfântul Gheorghe, din Tiseşti, a fost construită, după pomelnicul ctitorilor transcris de preotul C. Bobulescu, în anul 1752 de către monahul Ghenadie, ieromonahul Ioil şi alţi slujitori ai bisericii. Cele mai multe surse bibliografice indică însă 1761 ca an al construirii edificiului.

În anul mântuirii 2000, în vremea păstoririi P.S. Eftimie Luca al Romanului şi a P.S. Ioachim Băcăoanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, intensificându-se misiunea Bisericii în toate mediile sociale, s-a decis la Centrul Eparhial că este oportună prezenţa unui preot misionar la Centrul de Plasament, nr. 4, din Târgu-Ocna, întrucât copiii orfani aflaţi în acest Centru, 235 la număr, majoritatea ortodocşi,

Biserica Sfânta Treime a fost construită de către arhimandritul Iacov, stareţul Schitului Măgura Ocnei, înainte de 1810. A fost reparată în 1892 şi 1909.

Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, numită şi „Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetaşii de aici. Tradiţia spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Viteaz.

Biserica Sfântul Ioan Botezătorul a fost construită în anul 1815 de preot Ion Tisescu şi ieromonarhul Calinic în Geoseni. Unele însemnări afirmă că ar fi existat inainte o biserică de lemn, care ar fi fost arsă de turci la 1788, când i-au izgonit pe austrieci de la Ocnele Moldovei.

Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel a fost adusă în 1832 de la Mânăstirea Bogdana de către preotul Chiriac Manciu pentru cele 18 familii ce locuiau în Vâlcele. A făcut parte din categoria bisericilor de lemn "călătoare".

Paraclisul închisorii, cu hramul Sf. Grigore Teologul, a fost construit probabil odată cu închisoarea, în 1856. Este posibil ca un paraclis de lemn sa fi existat încă din secolul anterior. În anul 1863, paraclisul va arde şi va fi restaurat şi sfinţit , în 1879, prin strădania protosinghelului Dionisie.

Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril a fost construită în secolul XVIII, pe la 1737, de popa Ianache. Este reconstruită, la 1849, de Neculai Stoian, care păstrează doar o parte din planul iniţial al bisericii vechi.

Episcopia Romanului a aprobat înfiinţarea Mânăstirii cu denumirea „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, la data de 1 ianuarie 2000, în Târgu-Ocna, la punctul numit Cireşoaia, în partea de vest a cartierului Poieni.Accesul se realizează pe un drum petrolier, pietruit, în lungime de aproximativ 5 kilometri. Drumul porneşte din Şoseaua Naţională DN 12 A, între km 97-98.

S-a crezut că este cea mai veche biserică din oraş, construită între anii 1568 – 1572, dată care nu este susţinută cu documente. Cea mai probabilă dată când a fost construită biserica este între anii 1772 – 1774, asemănându-se bine ca arhitectură cu bisericile Golia şi Curelari din Iaşi.

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost construită din piatră şi cărămidă, în anul 1824. Ctitorii sunt preoţii Ioan Doroftei şi Andrei Sechelaru.

Biserica Buna Vestire, numită ulterior şi Răducanu, a fost construită de marele logovăt Ion Buhuş şi un târgoveţ bogat, Pavăl, în anul 1694. Pe la sfârşitul secolului XVII se înfiinţează mânăstirea.

Biserica Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor .Este o biserica foarte frumoasă şi inedită, având hramul Sfânta Varvara, socotita patroana si ocrotitoarea minerilor. Biserica a fost zidită şi amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest locaş de rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află aşezată la o adâncime de 240 de metri, sub nivelul solului.

Monumentul istoric „Casa Borisof” din oras Târgu-Ocna a fost construit  în anul 1890, în zona centrală, la întretăierea străzilor Farmaciei (astăzi 9 Mai) şi Căpitan Buşilă. Reşedinţă - locuintă a fostului primar Gheorghe Borisof, această casă, foarte frumoasă cu etaj era considerată în acea vreme, un adevarat „castel”.